BARCELONA [barθelóna] 1. Oraș în NE Spaniei, port la M. Mediterană, centru ad-tiv al reg. autonome Catalonia; 4,16 mil. loc. (1990). Nod de comunicații. Aeroport internațional. Port (17,8 mil. t trafic, 1985). Mare centru ind. (constr. de mașini, țesături și conf., șantiere, navale, aparataj electrotehnic, produse chimice și alim.), comercial și financiar. Universitate (1450). Centru turistic. Catedrala Santa Cruz (începută în sec. 13), biserica Santa Maria del Mar (sec. 14) în stil gotic catalan, biserica Sagrada Familia de A. Gaudi. Muzeu de artă catalană. Întemeiat de cartagenezi în sec. 3 î. Hr. Capitală a comitatului B. Între 877 și 1137 cînd s-a unit cu Aragónul (1137); a cunoscut o perioadă de înflorire (pînă în sec. 16), ca unul dintre cele mai importante porturi ale Mediteranei. În sec. 19-20 are loc o puternică dezvoltare economică, politică și culturală; sediul guvernului republican spaniol (1937-1939). 2. Oraș în N Venezuelei, centru ad-tiv al statului Anzoátegui, port la M. Caraibelor; 236,7 mii loc. (1981, cu suburbiile). Prelucr. petrolului (Puerto La Cruz). Ind. textilă, a piel. și alim. (carne). Fundat în 1634. Vezi definitia »

BEREZINA, rîu în Bielorusia (C.S.I.), afl. dr. al Niprului; 613 km. Izv. din Pod. Minsk și trece prin orașele Borisov și Bobruisk. Navigabil pe 505 km. Unit cu Dvina de Vest și Nipru printr-un canal. Pe B. s-a dat în 26-28 nov. 1812 o bătălie sîngeroasă între armatele franceze, în retragere, și cele ruse, marcînd dezastrul armatei lui Napoleon I. Vezi definitia »

VIVISECȚIONÁ, vivisecționez, vb. I. Tranz. A face disecția unui animal viu, pentru studiu. [Pr.: -ți-o-] – După germ. vivisektieren. Vezi definitia »

ASASINÁ vb. I. tr. A comite un asasinat; a ucide. ♦ (Fig.; fam.) A plictisi în cel mai înalt grad (cu insistențele). [< fr. assassiner, it. assassinare]. Vezi definitia »

STAȚIONÁ vb. I. intr. A sta (într-o stație), a se opri câtva timp într-un loc. [Pron. -ți-o-. / < fr. stationner, it. stazionare]. Vezi definitia »