POGONOFÓR, pogonofori, s. m. (La pl.) Grup de nevertebrate superioare, vermiforme, cilindrice, cu corpul lung și subțire, care se hrănesc prin absorbția hranei capturate și digerate la nivelul tentaculelor (Pogonophora); (și la sg.) animal din acest grup. – Din fr. pogonophore. Vezi definitia »

neoblăduitór, neoblăduitoáre, adj. (înv.) care se află în autonomie paternă; care se află sub tutelă. Vezi definitia »

bándor s. m. – (Trans.) Pîntece, stomac. Mag. dialectal bando (Tamás, Magyar Nyelvör, XXIX, 310). Din aceeași familie fac parte bandoală, s. f. (specie de măr) și bîndoc (piftie cu stomac de porc). Vezi definitia »

protestatór, protestatóri, s.m. (înv.) persoană care părăsește o anumită doctrină, o anumită religie și îmbrățișează alta. Vezi definitia »

NEVĂZĂTÓR, -OÁRE, nevăzători, -oare, adj., s. m. și f. (Om) lipsit de vedere, orb. – Ne- + văzător. Vezi definitia »