antigén s. m., pl. antigéni Vezi definitia »

chimén s. m. – Plantă cu semințe aromatice întrebuințate în medicină, bucătărie etc. (Carum Carvi). – Mr. chimin. Gr. ϰύμινον, în parte prin intermediul sl. kjominŭ, kiminŭ (cf. bg. kimén, v. rus. kiminŭ, mag. kömény, cf. Vasmer, Gr., 77). Din același cuvînt gr. provine tc. kimion, de unde rom. chimion, s. m. (chimen, Cuminum Cyminum), cf. bg. kimion (Șeineanu, II, 112; Meyer 226). – Der. chimioniu, adj. (verde închis). Vezi definitia »

termen care descrie un eveniment ciclic ce apare atat noaptea cat si ziua. Compara cu CIRCADIAN, ULTRADIAN Vezi definitia »

ECHIÉN, -Ă adj. (despre arboreturi) omogen din punctul de vedere al vârstei. (< fr. équienne) Vezi definitia »

TEN s.n. Culoarea și calitatea pielii obrazului. ♦ Fond de ten = substanță grasă, colorată, folosită ca fard. [Pl. -nuri. / < fr. teint]. Vezi definitia »