STUPIZÉNIE, stupizenii, s. f. (Rar) Stupiditate (2). – Stupid + suf. -enie. Vezi definitia »

ANEMOCORÍE s.f. (Biol.) Diseminare cu ajutorul vântului. [Gen. -iei. / < fr. anémochorie]. Vezi definitia »

ERITREMÍE s. f. boală caracterizată prin mărirea numărului de globule roșii din sânge și printr-o hiperplazie a măduvei osoase; poliglobulie. (< fr. érythrémie) Vezi definitia »

NOTOGAMÍE s. f. polenizare cu polen de la subspeciile deosebite ale aceleiași specii. (< fr. nothogamie) Vezi definitia »

HALOCROMÍE s. f. fenomen de închidere a culorii unor compuși organici când aceștia se transformă în săruri. (< fr. halochromie) Vezi definitia »