Definita cuvantului patriciu
PATRÍCIU, patricii, s. m. 1. Titlu nobiliar, instituit în Imperiul Roman de către Constantin cel Mare, păstrat și în Imperiul Bizantin; persoană care avea acest titlu. 2. (Înv.) Patrician (1); p. gener. nobil, aristocrat. – Din lat. patricius.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu patriciu
secretătóriu, secretătórie, adj. (înv.) care produce și elimină secreții; care servește la secreție; secretiv. Vezi definitia »
înterțíu s.m. (înv.) berbec de 3 ani. Vezi definitia »
culturagiu, culturagii s. m. (pub., peior.) fals om de cultură; persoană care afișează interes pentru cultură doar din dorința de a obține profituri materiale. Vezi definitia »
ANTEPÉNDIU s.n. (Arhit.) Decor aplicat pe partea din față a altarului. [Pron. -diu. / cf. germ. Antependium, lat. bis. antependium]. Vezi definitia »
REZÍDIU s. n. v. reziduu. Vezi definitia »