Definita cuvantului pauză
PÁUZĂ, pauze, s. f. 1. Suspendare, oprire temporară a unei acțiuni, a unei mișcări, a unei activități; interval de timp cât durează această întrerupere; repaus. ◊ Loc. adv. Fără pauză = continuu, neîntrerupt. ♦ (La școală) Recreație1. ♦ (La spectacole) Antract. 2. (Concr.) Semn muzical, corespunzător valorilor de fraze de note, care se pune pe portativ pentru a indica întreruperea unei fraze muzicale și durata acestei întreruperi. 3. (Concr.) Linie orizontală, mai lungă decât cratima, folosită ca semn de punctuație pentru a indica cititorului o oprire în lectură mai mare decât la virgulă sau pentru a separa două părți deosebite ale unui text. [Pr.: pa-u-] – Din lat. pausa, fr. pause, germ. Pause.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pauză
CONTRASCÓTĂ, contrascote, s. f. Fiecare dintre frânghiile prinse la colțurile pânzelor unei corăbii, servind la strângerea acestor pânze. – Din it. contrascotta. Vezi definitia »
AERONÁVĂ, aeronave, s. f. Vehicul aerian care se menține și se deplasează în aer1; aerovehicul. [Pr.: a-e-] – Din aero- + navă (după fr. aéronef). Vezi definitia »
CLAVÍCULĂ s.f. Os din centura scapulară care leagă omoplații de stern. [< fr. clavicule, cf. lat. clavicula]. Vezi definitia »
pláșcă1, plăști, s.f. (reg.) 1. un fel de plasă de pescuit, asemănătoare cu prostovolul. 2. plantă cu frunzele crețe; crețișoară, tășculiță. 3. (înv.) pelerină lungă, mantie, hlamidă; veșmânt lung. 4. (înv.) platoșă. 5. bandaj, pansament; cataplasmă. 6. acoperișul casei. 7. loc în care se păstrează nutrețul pentru vite. 8. obiect care servește la susținerea fagurilor. 9. (înv.) praștie de aruncat pietre. Vezi definitia »
fulgoasă, fulgoase s. f. găină. Vezi definitia »