RETICULOCÍT s.n. Globulă roșie tânără, fără nucleu, vizibilă numai în sângele proaspăt. [< fr. réticulocyte]. Vezi definitia »

DOGORÍT, -Ă, dogoriți, -te adj. Înfierbântat², ars, pârlit². [Var.: dogorất, -ă adj.] – V. dogori. Vezi definitia »

VÂSLÍT, vâslituri, s. n. Vâslire. – V. vâsli. Vezi definitia »

ÎNȚEPENÍT, -Ă, înțepeniți, -te, adj. 1. Care este sau a devenit țeapăn; încremenit; inert. 2. Fixat, întărit. – V. înțepeni. Vezi definitia »

șleuít, șleuítă, adj. (reg.) 1. (despre drumuri) cu urme adânci lăsate de roțile vehiculelor. 2. (despre iarbă) cosită cu neregularități. Vezi definitia »