MÂNÉR, mânere, s. n. Parte a unui obiect care permite apucarea (și manevrarea) acestuia cu mâna. – Mână + suf. -ar. Vezi definitia »

IMPÚBER, -Ă, impuberi, -e, adj. (Livr.) Care nu a atins vârsta pubertății. – Din fr. impubère, lat. impubes, -eris. Vezi definitia »

acantifér, -ă adj. acantofor. (< fr. acanthifère) Vezi definitia »

BUTANIÉR s. n. navă pentru transportul butanului lichid. (< fr. butanier) Vezi definitia »

SER, seruri, s. n. Partea lichidă a sângelui. ♦ Lichid extras din sânge sau preparat pe cale artificială care conține un anumit anticorp sau o secreție glandulară și este folosit în scopuri terapeutice. ◊ Ser sangvin = plasmă sangvină din care s-a extras fibrinogenul. Ser imun = ser sangvin provenit de la un animal vaccinat care, introdus în organism, conferă o imunitate pasivă. Ser fiziologic = soluție salină foarte diluată, apropiată de compoziția serului sangvin, folosită pentru a înlocui pierderile mari de lichide sau de sânge în diferite boli, pentru dizolvarea unor antibiotice etc. – Din fr. sérum, lat. serum. Vezi definitia »