BLĂNÍȚĂ, blănițe, s. f. Diminutiv al lui blană (I). Vezi definitia »

MECÁNICĂ s.f. 1. Știință care studiază condițiile mișcării și ale repausului corpurilor. ♦ Mecanică cerească = știință care studiază mișcarea aștrilor. 2. Tehnica procedeelor în care intervin în special fenomene mecanice; mecanotehnică. [Gen. -cii. / cf. fr. mécanique, cf. gr. mechane – mașină]. Vezi definitia »

MONOACHÉNĂ s. f. fruct format dintr-o singură achenă. (< fr. mono-akène) Vezi definitia »

TIPĂRITÚRĂ, tipărituri, s. f. Lucrare, carte tipărită. – Tipări + suf. -tură. Vezi definitia »

PELIÓZĂ s. f. erupție purpurică. (< fr. péliose) Vezi definitia »