Definita cuvantului pălmuire
PĂLMUÍRE, pălmuiri, s. f. Acțiunea de a pălmui. – V. pălmui.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pălmuire
contratrécere s.f. (înv.) rectificare (a unei greșeli). Vezi definitia »
Transformare in minte si in inima care aduce o noua atitudine fata de Dumnezeu,fata de sine insusi si fata de viata in general.Pocainta implica indepartarea unei persoane de la rau si intoarcerea inimii si a vointei catre Dumnezeu,prin supunere fata de poruncile si dorintele lui Dumnezeu si prin lepadarea de pacate. Adevarata pocainta vine din dragostea pentru Dumnezeu si din dorinta sincera de a se supune poruncilor Lui. Toate persoanele responsabile au pacatuit si trebuie sa se pocaiasca pentru a progresa spre salvare. Numai prin Ispasirea lui Isus Hristos pocainta noastra poate deveni efectiva si acceptata de catre Dumnezeu. Vezi definitia »
necredincioșíre s.f. (înv.) faptul de a deveni necredincios. Vezi definitia »
EGRENÁRE s.f. Acțiunea de a egrena și rezultatul ei; egrenaj. ♦ Îndepărtare a asperităților sau a urmelor de ipsos înainte de a zugrăvi. [< egrena]. Vezi definitia »
PERMÍTERE s.f. Acțiunea de a permite și rezultatul ei; învoire, îngăduire. [< permite]. Vezi definitia »