-ÉSC suf. „propriu, în felul lui...” (< fr. -esque, lat. -iscum, it. -sco) Vezi definitia »

REPORTERICÉSC, -EÁSCĂ, reportericești, adj. De reporter. – Reporter + suf. -icesc. Vezi definitia »

GROTÉSC, -Ă adj. De un comic exagerat; caraghios, nenatural; ciudat, bizar. // s.n. 1. Categorie estetică prin care se definește contrariul sublimului, caracterul a ceea ce este grotesc. 2. Gen de ornamentație de origine romană, reintrodus în epoca Renașterii, constând într-o decorație fantastică, pictată sau sculptată, alcătuită din motive geometrice vegetale, animale și personaje (bizare) îmbinate cu arabescuri. [Cf. fr. grotesque, it. grottesco < grotta – peșteră]. Vezi definitia »

GOLĂNÉSC, -EÁSCĂ, golănești, adj. Care aparține golanului, specific golanului, de golan. – Golan + suf. -esc. Vezi definitia »

pădurésc, pădureáscă, adj. (înv. și reg.; despre plante) de pădure. Vezi definitia »