pruc s.n. (reg.) surpătură în mină. Vezi definitia »

GLAUC, -Ă adj. (Liv.) De culoare albastră cu nuanță de verde; albastru-verzui. [Pron. glauc. / cf. fr. glauque, lat. glaucus, gr. glaukos]. Vezi definitia »

CIURÚC, ciurucuri, s. n. Lucru fără valoare, rămășiță bună de aruncat, rest care nu mai e bun de nimic. ♦ Fig. (Depr.) Om care nu e bun de nimic, vrednic de dispreț. – Din tc. čürük. Vezi definitia »

giugiúc adj. – Drăguț, frumos. Tc. cücük (Șeineanu, II, 189). Vezi definitia »

fălmatúc adv. (înv.) făcut ghem, strâns ca un ghem. Vezi definitia »