EPENTÉZĂ, epenteze, s. f. Fenomen fonetic constând din apariția în interiorul unui cuvânt a unui sunet nou. – Din fr. épenthèse, lat. epenthesis. Vezi definitia »

angínă (angíne), s. f. – Inflamație a gîtului. – Var. anghină. Fr. angine; var., din ngr. ἀγϰίνη. Vezi definitia »

ISOCATABÁZĂ s.f. v. izocatabază. Vezi definitia »

ÓRGĂ s.f. 1. Instrument muzical cu claviatură, la care sunetele sunt produse prin trecerea unui curent de aer suflat de niște foale printr-un sistem de tuburi sonore. 2. Orgă geologică = ansamblu de coloane verticale formate în unele roci prin fisurare. [Gen. -ii. / < fr. orgue, cf. it. organo, gr. organon – instrument]. Vezi definitia »

PROBOSCÍDĂ s.f. (Zool.) Trompa elefantului. ♦ Trompa insectelor. [< fr. proboscide, cf. gr. proboskis, -idos]. Vezi definitia »