GROTESC, â��Ă� I. adj. De un comic exagerat; caraghios, nenatural; ciudat, bizar. II. s. n. 1. Categorie esteticĂ� reflectând realitatea, contrar sublimului, în forme fantastice, bizare, monstruoase. 2. Gen de ornamentație de origine romanĂ�, reintrodus în epoca Renașterii, din picturĂ� sau sculpturĂ� decorativĂ� cu figuri grotești. 3. LiterĂ� de tipar fĂ�rĂ� piciorușe, din combinații cu arce și segmente de dreaptĂ�. III. s. f. (teatru) Gen de comedie. -Din fr. Grotesque, it. Grottesco Vezi definitia »

PIRATERÉSC, -EÁSCĂ adj. de pirat. (< piraterie + -esc) Vezi definitia »

SĂLBĂTĂCÉSC, -EÁSCĂ adj. v. sălbăticesc. Vezi definitia »

căzălbășésc, -eáscă, căzălbășéști, adj. (înv.) persan, -ă. Vezi definitia »

URIEȘÉSC, -EÁSCĂ, urieșești, adj. (Înv.) De proporția uriașilor; uriaș. – Din uriaș + suf. -esc. Vezi definitia »