TRIOLÉT s.n. 1. (Muz.) Grup de trei note egale ca valoare, care se execută într-o singură bătaie, în loc de două note. 2. Poezie cu formă fixă, asemănătoare rondelului, alcătuită din opt versuri, dintre care primul, al patrulea și al șaptelea vers sunt identice. [Pron. tri-o-, var. trioletă s.f. / < fr. triolet]. Vezi definitia »

BĂIÉT s. m. v. băiat. Vezi definitia »

BENNET [bénit], Enoch Arnold (1867-1931), scriitor englez. Romane realiste evocînd viața micii burghezii industriale provinciale („Anna celor cinci orașe”, „Două vieți”, trilogia „Clayhanger”). Vezi definitia »

SEXTOLÉT s.n. (Muz.) Grup de șase note provenite din reunirea a două triolete. [< fr. sextolet]. Vezi definitia »

ADÉT, adeturi, s. n. (Înv.) Dare, impozit. – Tc. âdet „obicei, datină”. Vezi definitia »