ÁLBĂ s.f. Veche formă de poezie provensală. [< prov. alba, cf. lat. alba – zori]. Vezi definitia »

PISCICULTÚRĂ s.f. Ramură a zootehniei care studiază creșterea și înmulțirea peștilor în apele naturale și în heleșteie. [< fr. pisciculture, cf. lat. piscis – pește, cultura – cultură]. Vezi definitia »

OBSÍGĂ s. f. Numele mai multor specii de plante erbacee asemănătoare cu ovăzul, cultivate pentru nutreț (Bromus și Brachypodium). – Din bg. obsila, scr. ovsika. Vezi definitia »

HISTEROLITIÁZĂ s. f. formarea de concrețiuni în uter. (< engl. hysterolithiasis) Vezi definitia »

focșăneáncă s.f. (pop.) 1. joc țărănesc cu lăutari. 2. soi de strugure negru. Vezi definitia »