Definita cuvantului păstra
PĂSTRÁ, păstrez, vb. I. Tranz. 1. A ține la loc sigur, păzind cu grijă, a pune bine; a ține în bună stare, a avea grijă, a pune bine; a ține în bună stare, a avea grijă de...; a ține în posesiunea sa. ♦ Spec. A conserva alimentele în bună stare, ferindu-le de alterare. ♦ A respecta, a nu călca, a nu viola (legi, norme de conduită, angajamente etc.) 2. A menține, a face să dureze. ◊ Loc. vb. A păstra tăcere(a) = a tăcea; a nu se destăinui. ◊ Expr. A (-și) păstra calmul (sau sângele rece) = a rămâne calm. A păstra amintirea (cuiva sau a ceva) sau a păstra (pe cineva sau ceva) în amintire (sau în inimă, în minte, în suflet) = a) a nu uita niciodată (pe cineva sau ceva); b) a oglindi, a reflecta (ceva din trecut). ♦ Refl. A rămâne, a se menține. 3. A nu divulga, a nu destăinui (secrete, taine etc.). 4. A pune ceva deoparte, a-și rezerva pentru altă ocazie sau pentru un anumit scop. – Din bg. pastrja.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu păstra
CONCENTRÁ, concentrez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) strânge, a (se) acumula într-un singur loc; a (se) îndrepta spre un singur punct. 2. Tranz. A chema vremelnic, sub arme, rezerviști, în timp de pace, pentru instrucție, pentru ca aceștia să-și completeze pregătirea militară sau pentru alte motive. ♦ A strânge mai multe unități militare într-o anumită zonă. 3. Refl. A-și încorda întreaga atenție sau gândire într-o singură direcție; a fi absorbit, preocupat de ceva. 4. Tranz. (Chim.) A mări conținutul procentual al unui component într-o soluție sau într-un amestec. 5. Tranz. A separa dintr-un minereu brut părțile bogate în minereuri utile de părțile sterile. – Din fr. concentrer. Vezi definitia »
INFERÁ vb. intr. a trage o concluzie generală din mai multe fapte particulare. (< fr. inférer) Vezi definitia »
ÍNFRA1 adv. (În notația bibliografică) Dedesubt, mai jos, mai departe. – Cuv. lat. Vezi definitia »
TRANSPIRÁ vb. I. intr. 1. A elimina sudoare prin porii pielii; a asuda, a năduși. 2. (Despre plante) A elimina apă sub formă de vapori. 3. (Fig.) A ieși la suprafață, a reieși, a emana. ♦ A se auzi, a se afla. [P.i. transpír. / < fr. transpirer, cf. lat. trans – dincolo, spirare – a exala]. Vezi definitia »
COLORÁ, colorez, vb. I. Tranz. 1. A da unui obiect o anumită culoare cu ajutorul unei vopsele; a vopsi. 2. Fig. A da o nuanță expresivă stilului, exprimării etc., a nuanța, a reliefa. – Din fr. colorer, lat. colorare. Vezi definitia »