mélos (-suri), s. n. – Melodie, arie. Ngr. μέλος (Gáldi 509). Sec. XVIII, înv. – Der. melodie (mr. miludie), s. f., din ngr. μελωδία și, modern, din fr. mélodie; melodic, adj., din fr. mélodique; melodios, adj., din fr. melodieux; melodramă, s. f., din fr. mélodrame; melodramatic, adj., din fr. mélodramatique; meloman, s. m., din fr. mélomane; melomanie, s. f., din fr. mélomanie. Vezi definitia »

RUFÓS, -OÁSĂ, rufoși, -oase, adj. (Fam.) Zdrențăros. – Rufă + suf. -os. Vezi definitia »

FĂINÓS, -OÁSĂ, făinoși, -oase, adj. 1. Care are aspectul sau consistența făinii (1). ♦ (Despre fructe) Fără zeamă, uscăcios; mălăieț. 2. Preparat din făină. ◊ Paste făinoase (și substantivat, f. pl.) = produse alimentare preparate din făină, apă, uneori și ouă. [Pr.: fă-i-] – Lat. farinosus. Cf. făină. Vezi definitia »

podós, -oásă, adj. (reg.; despre lână) încâlcit; (despre animale) care are părul încâlcit și aspru. Vezi definitia »

NODURÓS, -OÁSĂ, noduroși, -oase, adj. 1. (Despre sfori, ațe, țesături) Care are (multe) noduri (1). 2. (Despre arbori, lemne, diverse plante) Cu noduri (2), plin de noduri. 3. (Despre ființe sau părți ale corpului lor) Cu articulații proeminente sau cu proeminențe; ciolănos. [Var.: (pop.) nodorós, -oásă adj.] – Nod + suf. -uros. Vezi definitia »