Definita cuvantului pândar
PÂNDÁR, pândari, s. m. Persoană care păzește o pădure, o vie, o holdă etc.; paznic, jitar. ♦ (Mit.; pop.) Strajă, santinelă. ♦ Militar din artileria antiaeriană, însărcinat cu supravegherea spațiului aerian. – Din sl. pondarĩ.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pândar
exindár (-ri), s. m. – (Înv.) Monedă turcească valorînd un taler și 90 de parale. Ngr. ἐξιντάρια „șaizeci”. Vezi definitia »
zar s. n., pl. záruri Vezi definitia »
DICȚIONÁR s.n. 1. Lucrare care cuprinde cuvintele unei limbi sau ale operei unui scriitor aranjate într-o anumită ordine (de obicei alfabetică) și explicate în aceeași limbă sau traduse în altă limbă. 2. Listă alfabetică de termeni (cu explicațiile necesare) aparținând unei anumite științe, arte etc. [Pron. -ți-o-. / < fr. dictionnaire, cf. lat.t. dictionarium]. Vezi definitia »
PIELÁR, pielari, s. m. Meseriaș care prelucrează piei, care confecționează obiecte din piele; comerciant, negustor de piei sau de obiecte confecționate din piele. – Piele + suf. -ar. Vezi definitia »
INTERLUNÁR, -Ă adj. Referitor la interlunie. [Cf. fr. interlunaire, lat. interlunis]. Vezi definitia »