CONJURÁȚIE s.f. (Rar) Conspirație, complot. [Gen. -iei, var. conjurațiune s.f. / cf. lat. coniuratio, fr. conjuration]. Vezi definitia »

FOLIÁȚIE s.f. 1. (Biol.) Mod de așezare a frunzelor în mugure. 2. (Geol.) Proprietate a unor roci de a se desface ușor de pe anumite suprafețe paralele. [Gen. -iei, var. foliațiune s.f. / < fr. foliation]. Vezi definitia »

DEPOZÍȚIE, depoziții, s. f. Declarație a unui martor în fața unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală cu privire la fapte ce-i sunt cunoscute prin propriile-i simțuri (văz, auz) și de natură să aducă lămuriri în pricina respectivă; mărturie. [Var.: depozițiúne s. f.] – Din fr. déposition, lat. depositio, -onis. Vezi definitia »

HERNÍE s.f. Umflătură cauzată de ieșirea unui organ din cavitatea în care stă în mod normal; (spec.) ieșire a intestinului subțire din peritoneu. [Gen. -iei. / < fr. hernie, lat. hernia]. Vezi definitia »

VENTRICULOGRAFÍE, ventriculografii, s. f. (Med.) Radiografie a ventriculilor cerebrali sau ai inimii. – Din fr. ventriculographie. Vezi definitia »