BALÍZĂ s. f. 1. reper de navigație care marchează diferite puncte terestre, maritime sau fluviale, precum și prezența unui obstacol. 2. reper indicator al poziției unui punct topografic. (< fr. balise) Vezi definitia »

GÚTĂ² s. f. 1. (farm.) picătură de lichid care se scurge dintr-un flacon. 2. ornament al antablamentului ordinului doric având această formă. (< fr. goutte, lat. gutta) Vezi definitia »

SALIPIRÍNĂ s. f. salicilat de antipirină, folosit ca analgezic și antireumatic. (< fr. salipyrine, germ. Salipyrin) Vezi definitia »

ARHITECTÚRĂ s. f. Știința și arta de a proiecta și construi clădiri. ♦ Stilul, caracterul, planul arhitectural al unei clădiri (sau al unei epoci). – Fr. architecture (lat. lit. architectura). Vezi definitia »

ETNOLINGVÍSTICĂ adj. f. Școala etnolingvistică = curent în lingvistica din S.U.A., inițiat de Edward Sapir, care susține că limba este un produs al societății și o funcție a culturii. [Gen. -cii. / < engl. ethnolinguistics, fr. ethnolinguistique]. Vezi definitia »