plugăríță, plugăríțe, s.f. (reg.) 1. țărancă. 2. codobatură (pasăre migratoare mică, cu coadă lungă, tremurătoare, care trăiește pe lângă ape). Vezi definitia »

părgăluiálă, părgăluiéli, s.f. (reg.) ceapă prăjită în untură, pusă într-o mâncare; părgălitură. Vezi definitia »

NÍMFĂ, nimfe, s. f. 1. (În mitologia greacă) Fiecare dintre zeițele apelor, ale pomilor, ale crângurilor și ale munților, personificând forțele naturii. ♦ Fig. Fată tânără și frumoasă, plină de grație. 2. Formă de metamorfoză prin care trec unele insecte după stadiul de larvă și înainte de a se transforma în insecte adulte; pupă. – Din fr. nymphe, lat. nympha. Vezi definitia »

CÓMĂ² s. f. (muz.) 1. interval greu perceptibil, între două note enarmonice. 2. semn care indică (în muzica instrumentală) frazele și (în muzica vocală) locurile unde se respiră. ( Vezi definitia »

făgăduitúră, făgăduitúri, s.f. (reg., înv.) făgăduială, lucruri făgăduite. Vezi definitia »