TRIBUTÁR, -Ă adj. 1. care plătește tribut; (p. ext.) dependent, supus. 2. (fig.) dependent sub raport ideologic; care datorează cuiva ceva. 3. (despre un curs de apă) care se varsă într-un curs de apă mai mare, într-un lac sau în mare. (< fr. tributaire, lat. tributarius) Vezi definitia »

CONSULÁR, -Ă adj. De consul, referitor la consul sau la consulat. ◊ Corp consular = totalitatea consulilor unei țări. [Cf. lat. consularis, fr. consulaire]. Vezi definitia »

STELÁR¹, stelari, s. m. (Rar) Colindător cu steaua, copil care umblă cu steaua. – Stea + suf. -ar. Vezi definitia »

MISIONÁR, -Ă s. m. f. propagator al religiei creștine sau al doctrinelor unor secte creștine în țările cu altă religie. ◊ cel care caută să câștige adepți pentru o cauză. (< it. missionario, fr. missionnaire) Vezi definitia »

DISCIPLINÁR, -Ă adj. (și adv.) potrivit disciplinei. ♦ pedeapsă ~ă = pedeapsă aplicată (cuiva) pentru încălcarea unor reguli de disciplină. 2. referitor la o disciplină științifică. (< fr. disciplinaire) Vezi definitia »