ofíchie, ofíchii, s.f. (înv.) funcție (publică). Vezi definitia »

pocăríe, pocăríi, s.f. (reg.) loc acoperit cu ramuri înfrunzite, înfipte în pământ. Vezi definitia »

FONOLOGÍE s. f. ramură a foneticii care studiază fonemele din punctul de vedere al structurii sonore și al funcției lor lingvistice; fonetică funcțională. (< fr. phonologie) Vezi definitia »

ZÍNNIE s.f. Plantă erbacee originară din Mexic, cu flori frumoase și cu un colorit variat; (pop.) cârciumărese. [< fr., it. zinnia, germ. Zinnie, cf. J. G. Zinn – botanist german]. Vezi definitia »

CORTIZONOTERAPÍE s. f. folosire terapeutică a cortizonului. (< fr. cortisonothérapie) Vezi definitia »