panacotar, panacotari s. m. (intl.) hoț de buzunare. Vezi definitia »

CORNICULÁR s. m. soldat roman atașat pe lângă un centurion sau un tribun. (< lat. cornicularius) Vezi definitia »

AMÁR, -Ă, amari, -e, adj., s. n. 1. Adj. (Despre alimente, băuturi etc.) Care are gustul fierii, pelinului, chininei; (despre gust) ca al fierii, pelinului, chininei. 2. Fig. Chinuitor, dureros; trist, necăjit. ◊ Expr. Pâine amară = mijloace de existență câștigate cu multă trudă. A face (cuiva) zile amare = a face (cuiva) necazuri. ♦ (Adverbial) Strașnic, cumplit. 3. Fig. Răutăcios. II. S. n. 1. Jale, tristețe; suferință, chin, necaz. ◊ Expr. A-și înghiți amarul = a suferi în tăcere. A-și vărsa amarul = a face destăinuiri, a-și spune durerea, suferința. ♦ (Cu valoare de interjecție) Vai! 2. (Urmat de determinări introduse prin prep. „de”) Mulțime, grămadă. Amar de vreme. – Lat. amarus. Vezi definitia »

SUBDIVIZIONÁR, -Ă, subdivizionari, -e, adj. Obținut printr-o subîmpărțire, care aparține unei subdiviziuni. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. subdivisionnaire. Vezi definitia »

POLIMOLECULÁR, -Ă adj. Alcătuit din mai multe molecule. [< poli- + molecular]. Vezi definitia »