HAPLOIDÍE s. f. (Biol.) Stare a organismelor haploide. [Pr.: -plo-i-] – Din fr. haploïdie. Vezi definitia »

chilíe (chilíi), s. f. – Cămăruță. – Mr. chilie. Ngr. ϰελλίον (Murnu 13; Meyer 221; Vasmer, Gr., 50), în parte prin intermediul sl. (v. rus., bg.) kelija, cf. sb. ćelija, alb. kjeli. Vezi definitia »

HETERONOMÍE s. f. Însușire de a fi heteronom. [Var.: eteronomíe s. f.] – Din fr. hétéronomie. Vezi definitia »

MICROBIOLOGÍE s. f. Ramură a biologiei care se ocupă cu studiul morfologiei și fiziologiei microorganismelor, precum și cu metodele de combatere a microorganismelor patologice pentru animale și plante și de folosire a celor utile. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. microbiologie. Vezi definitia »

GEOTERMOMETRÍE s. f. metodă geofizică de prospecțiune bazată pe determinarea variației temperaturii solului. (< fr. géothermométrie) Vezi definitia »