Definita cuvantului creanță
CREÁNȚĂ, creanțe, s. f. Dreptul creditorului de a pretinde de la debitor să dea, să facă sau să nu facă ceva; (concr.) act care stabilește acest drept. [Pr.: cre-an-] – Din fr. créance.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu creanță
RETÍNĂ s. f. membrană internă, nervoasă, a ochiului, sensibilă la lumină, pe care se formează imaginea vizuală. (< fr. rétine) Vezi definitia »
PLUMIÉRĂ s. f. (rar) penar. (< fr. plumier) Vezi definitia »
MINICRÓNICĂ, minicronici, s. f. Cronică scurtă; (franțuzism) cronichetă. – Mini1- + cronică. Vezi definitia »
ZBĂNȚUIÁLĂ, zbănțuiéli, s. f. Zbânțuială. (zbănțui + suf. -eală) Vezi definitia »
COCOÁRĂ s. f. v. cocor. Vezi definitia »