MANDUCÁȚIE s.f. (Rar) Acțiunea de a mânca. [Gen. -iei. / < lat. manducatio, fr. manducation]. Vezi definitia »

MESCHINĂRÍE, meschinării, s. f. 1. Lipsă de generozitate, de noblețe sufletească, micime (sufletească, de caracter); (mai ales la pl.) atitudine, gest, faptă de om meschin. ♦ Zgârcenie, avariție. 2. Lipsă de importanță, de semnificație; întâmplare, fapt banal. – Din fr. mesquinerie. Vezi definitia »

sălăbăgíe, s.f. (reg.) forță, silnicie, violență, sălăbărie. Vezi definitia »

LEISHMANÍE LIȘ-MA-/ s. f. protozoar parazit endocelular uman. (< fr. leishmanie) Vezi definitia »

MODERÁȚIE s.f. Însușirea de a fi moderat; cumpătare, măsură. [Gen. -iei, var. moderațiune s.f. / cf. lat. moderatio, fr. moderation, it. moderazione]. Vezi definitia »