omul manevră expr. (deț.) deținut descurcăreț, care știe să facă rost de tot ce are nevoie. Vezi definitia »

TEÓRBĂ s.f. Instrument muzical mai mare ca lăuta, care are coarde speciale pentru sunetele grave. [Pron. te-or-. / < fr. théorbe]. Vezi definitia »

PARABIÓZĂ s. f. (biol.) 1. situație în care doi indivizi sunt legați între ei prin naștere. 2. grefă în care doi indivizi sunt uniți artificial printr-o circulație sangvină comună, pentru observații fiziologice. 3. pierdere a conductibilității normale a unui nerv ca urmare a unei vătămări locale. 4. stare a unui organism la limita condițiilor vitale. (< fr. parabiose) Vezi definitia »

de stă mâța-n coadă expr. v. de spaimă. Vezi definitia »

LĂSTRÍCĂ s. f. (Înv.) Lastră. – Din lastră + suf. -ică. Vezi definitia »