Definita cuvantului cunoaștere
CUNOÁȘTERE, cunoașteri, s. f. Acțiunea de a cunoaște și rezultatul ei. 1. Reflectare în conștiință a realității existente independent de subiectul cunoscător. ◊ Teoria cunoașterii = ramură a filosofiei care studiază posibilitatea, izvoarele, formele și legitățile cunoașterii; gnoseologie. 2. Faptul de a poseda cunoștințe, informații, date asupra unui subiect, asupra unei probleme; cunoștință (1). – V. cunoaște.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu cunoaștere
REPUBLICÁRE, republicări, s. f. Acțiunea de a republica și rezultatul ei. – V. republica. Vezi definitia »
AUTODISCIPLINÁRE s. f. acțiune educativă exercitată asupra cuiva de către persoana sau grupul social respectiv. (< auto1- + disciplinare) Vezi definitia »
vămuíre s. f., g.-d. art. vămuírii; pl. vămuíri Vezi definitia »
VULCANIZÁRE s.f. Acțiunea de a vulcaniza și rezultatul ei. [< vulcaniza]. Vezi definitia »
REPRIVATIZÁRE, reprivatizări, s. f. Trecere a unei întreprinderi sau a unei ramuri economice naționalizate de stat din nou în proprietatea privată. – V. reprivatiza. Vezi definitia »