PIANÓLĂ s. f. instrument muzical mecanic, asemănător pianului, cu cilindri sau discuri perforate, reproducând melodii înregistrate în prealabil. (< it. pianola) Vezi definitia »

COPIATÍVĂ, copiative, adj. (În sintagma) Hârtie copiativă = plombagină. [Pr.: -pi-a-] – Din it. copiativo. Vezi definitia »

ARGÍLĂ s. f. rocă sedimentară fină și unsuroasă, care în contact cu apa devine plastică, folosită în olărie, în sculptură etc.; lut. (< fr. argile, lat. argilla) Vezi definitia »

motrúnă, motrúne, s.f. (reg.) femeie prea îmbrobodită. Vezi definitia »

TEBAÍNĂ s. f. Alcaloid foarte toxic, extras din opiu. – Din fr. thébaïne. Vezi definitia »