strigătură, strigături s. f. (intl.) sentință judecătorească. Vezi definitia »

PARÁBOLĂ² s. f. curbă plană, loc geometric al punctelor egal depărtate de un punct fix (focar) și de o dreaptă fixă (directoare). (< fr. parabole, lat. parabola) Vezi definitia »

TÍFLĂ, tifle, s. f. Gest batjocoritor făcut cu palma întinsă, cu degetul mare apropiat de vârful nasului și cu celelalte degete desfăcute și agitate; bleandă². ◊ Expr. A da (cuiva) cu tifla ori a da (sau a arunca cuiva) o tiflă = a) a face gestul descris mai sus; b) a disprețui, a desconsidera, a sfida; a renunța cu dispreț la ceva. – Din ngr. tifla. Vezi definitia »

ANGHÍLĂ s.f. Pește teleostean migrator, cu corpul alungit, care trăiește în fluviile Europei, dar care îsi depune ouăle în Marea Sargasselor; (pop.) țipar. [Cf. fr. anguille, lat. anguilla]. Vezi definitia »

FLORICULTÚRĂ s.f. Ramură a horticulturii care se ocupă cu cultura plantelor florifere, a arbuștilor și a arborilor decorativi. [< fr. floriculture, cf. lat. flos – floare, cultura – cultivare]. Vezi definitia »