HALCÁ, halcale, s. f. (Înv.) 1. Verigă, cerc (de metal). ♦ Scoabă sau legătură de fier la ziduri. 2. Cerc de fier prin care se arunca, din galop, sulița la jocul oriental numit gerid; p. ext. jocul însuși. – Din tc. halka. Vezi definitia »

SEMNIFICÁ vb. tr. a avea înțelesul de...; a însemna. (după fr. signifier, lat., it. significare) Vezi definitia »

vâșcá (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 2 sg. vâști, 3 v'âșcă; conj. prez. 3 să v'âște Vezi definitia »

SPECIFICÁ, specífic, vb. I. Tranz. A arăta, a menționa, a indica ceva în mod precis. – Din lat. specificare, fr. spécifier. Vezi definitia »

AUTOVERIFICÁ vb. I. refl. A-și verifica propria activitate. [Cf. fr. autovérifier]. Vezi definitia »