EFRÁCȚIE, efracții, s. f. Spargere a zidurilor, forțare a încuietorilor sau a oricărui dispozitiv de închidere, ca mijloc pentru săvârșirea unei infracțiuni. [Var.: efracțiúne s. f.] – Din fr. effraction. Vezi definitia »

MIOPATÍE s. f. denumire generică dată afecțiunilor sistemului muscular. (< fr. myopathie) Vezi definitia »

TOMOGRAFÍE s. f. 1. radiografie care permite obținerea de imagini de la diferite adâncimi ale plămânului sau ale unui alt organ; stratigrafie (3). 2. imagine astfel obținută prin tomografie (1). (< fr. tomographie) Vezi definitia »

zăluzíe (înv., reg.) s. f., art. zăluzía, g.-d. art. zăluzíei; pl. zăluzíi, art. zăluzíile Vezi definitia »

DERMATOFIȚÍE s.f. Dermatofitoză. [Gen. -iei. / < fr. dermatophytie]. Vezi definitia »