Definita cuvantului arsură
ARSÚRĂ, arsuri, s. f. 1. Faptul de a arde; faptul de a produce o senzație dureroasă, usturătoare. 2. Rană produsă cuiva de foc, de căldură, de un agent chimic etc.; senzație usturătoare pricinuită de o boală, de sete etc. ♦ Parte a unui obiect atinsă sau stricată de acțiunea focului sau a unei substanțe corosive; stricăciune produsă pe un obiect de acțiunea focului sau a unei substanțe corosive. 3. Loc unde a ars o pădure. 4. Strat de oxid produs pe suprafața unei piese metalice în timpul laminării la cald, al forjării sau al tratamentului termic. – Lat. arsura.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu arsură
SANGUÍNĂ, sanguine, s. f. Mineral de culoare roșiatică-brună care conține oxid feric natural. ♦ Creion a cărui mină, roșie-brună, este făcută din sanguină. ♦ Desen executat cu un creion a cărui mină este făcută din sanguină; litografie care imită un astfel de desen. – Din fr. sanguine. Vezi definitia »
parașută, parașute s. f. (peior.) 1. prostituată. 2. nimfomană. 3. vagaboandă; femeie decăzută / declasată. Vezi definitia »
AEROGRÁMĂ s.f. Scrisoare pe un imprimat francat pentru poșta aeriană cu un format special. [< fr. aérogramme]. Vezi definitia »
PROBLÉMĂ, probleme, s. f. I. 1. Chestiune care prezintă aspecte neclare, discutabile, care necesită o lămurire, o precizare, care se pretează la discuții. 2. Chestiune importantă care constituie o sarcină, o preocupare (majoră) și care cere o soluționare (imediată). 3. Chestiune care intră în sfera preocupărilor, a cercetărilor cuiva; obiect principal al preocupărilor cuiva; temă, materie. ♦ (Mat.) Chestiune în care, fiind date anumite ipoteze, se cere rezolvarea, prin calcule sau prin raționamente, a unor date. II. 1. Dificultate care trebuie rezolvată pentru a obține un anumit rezultat; greutate, impas. 2. Lucru greu de înțeles, greu de rezolvat sau de explicat; mister, enigmă. [Var.: (înv.) problém s. n.] – Din fr. problème, lat. problema. Vezi definitia »
FÂȘÂITÚRĂ, fâșâituri, s. f. Fâșâit. [Pr. -șâ-i-. – Var.: fâșiitúră s. f.] – Fâșâi + suf. -tură. Vezi definitia »