CAZUÍSTIC, -Ă, cazuistici, -ce, adj., s.f. 1. Adj. Bazat pe cazuistică (2), privitor la cazuistică. 2. S.f. Parte a teologiei scolastice medievale care încearcă să rezolve cazurile de constiință si să justifice unele practici imorale printr-un sistem de norme etice abstracte si prin subtilități logice, devenite cu vremea pură sofistică; p. ext. argumentare subtilă, abilă, sofistică a unor teze false sau îndoielnice. – Din fr. casuistique. Vezi definitia »

AERODINÁMIC, -Ă I. adj. referitor la aerodinamică. ◊ (despre vehicule sau profilul lor) construit în așa fel, încât să întâmpine la înaintare o rezistență minimă la frecarea cu aerul. II. s. f. ramură a mecanicii fluidelor care studiază mișcarea corpurilor într-un mediu gazos. (< fr. aérodynamique) Vezi definitia »

FITOBIOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la fitobiologie. [< fr. phytobiologique]. Vezi definitia »

SUDORÍFIC, -Ă adj., s. n. (medicament) care produce sudație (2). (< fr. sudorifique) Vezi definitia »

PRODRÓMIC, -Ă adj. 1. premergător, care anunță ceva; simptomatic. 2. (despre poezie) ocazional, scris într-o limbă savantă, cu procedee retorice. (< fr. prodromique, it. prodromico) Vezi definitia »