spéie, spéi, s.f. 1. (înv. și pop.) coș făcut din scoarță de copac (mai ales din tei), cu fundul de nuiele împletite, care servește la păstrarea și transportul fructelor sau al alimentelor și care servea și ca măsură de capacitate (de 12-15 kg). 2. (reg.) coș lunguieț cu fundul îngust și cu gura largă, folosit la pescuit pe sub maluri. 3. (reg.) coșar; hambar. 4. (reg.) nume dat mai multor specii de mușchi și de licheni. Vezi definitia »

CONTRAPOZÍȚIE, contrapoziții, s. f. Poziție contrară celei prezentate; opoziție. – Contra¹ + poziție. Vezi definitia »

SPÉCIE s.f. 1. Subdiviziune a genului care cuprinde ființe cu trăsături și caracteristici comune. ◊ Specie literară = clasă de opere grupate după un criteriu unitar, aparținând genului literar. 2. Soi, fel, varietate, categorie; speță. [Gen. -iei. / < lat. species – fel, înfățișare, cf. it. specie, fr. espèce]. Vezi definitia »

MONAHÍE², monahii, s. f. Călugăriță. – Din sl. monahija, ngr. monahi. Vezi definitia »

ENTOMOFAGÍE s.f. Faptul de a mânca insecte; hrănire cu insecte. [Gen. -iei. / < fr. entomophagie]. Vezi definitia »