VANDÁLIC, -Ă adj. 1. (Ist.) Propriu vandalilor, referitor la vandali. 2. Necivilizat, barbar; crud. [Cf. it. vandalico]. Vezi definitia »

PSEUDOȘTIINȚÍFIC, -Ă adj. Lipsit de bază științifică. [< fr. pseudo-scientifique]. Vezi definitia »

AUTOLÍTIC, -Ă adj. Referitor la autoliză. [<fr. autolytique]. Vezi definitia »

urșiníc (-ce), s. n. – Catifea. – Var. arsenic, orșinic, urșenic. Mgr. ὀλοσηριϰός „de mătase”, cf. it. oloserico (Tiktin). Mai puțin probabilă, der. din ngr. έξάμιτος „în șase fire” (Cihac, II, 441). Sec. XVI, înv. Vezi definitia »

MONÓIC, -Ă adj. (despre plante) cu flori unisexuate mascule și femele dispuse pe aceeași tulpină. (< fr. monoïque) Vezi definitia »