ABNEGÁRE s. f. (Rar) Abnegație. – V. abnega. Vezi definitia »

STĂVILÍRE, stăviliri, s. f. Acțiunea de a stăvili și rezultatul ei; zăgăzuire; fig. împiedicare, oprire. – V. stăvili. Vezi definitia »

APROBÁRE s.f. Faptul de a aproba; încuviințare; consimțire; permisiune. ♦ Act, document prin care se permite, se aprobă ceva. [< aproba]. Vezi definitia »

SFÂRCUÍRE, sfârcuiri, s. f. (Reg.) Acțiunea de a sfârcui și rezultatul ei. – V. sfârcui. Vezi definitia »

VAGABONDÁRE s.f. Acțiunea de a vagabonda; vagabondaj. [< vagabonda]. Vezi definitia »