Definita cuvantului asediator
ASEDIATÓR, -OÁRE, asediatori, -oare, adj. (Adesea substantivat) (Armată, persoană) care asediază. [Pr.: -di-a-] – Asedia + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu asediator
MONOFLÓR, -Ă adj. (Despre miere) Care provine de la o singură specie de floare. [Cf. gr. monos – unic, lat. flos – floare]. Vezi definitia »
CANTOR, Georg (1845-1918), matematician german. Prof. univ. la Halle. A pus bazele teoriei mulțimilor, fiind considerat unul dintre fondatorii matematicii moderne („Bazele teoriei mulțimilor transfinite”). Vezi definitia »
MINIRADIORECEPTÓR s. n. radioreceptor portabil, de proporții reduse. (< mini1- + radioreceptor) Vezi definitia »
ÎNȚELEGĂTÓR, -OÁRE, înțelegători, -oare, adj. Care are înțelegere pentru situația cuiva; p. ext. bun, mărinimos. – Înțeleg (prez. ind. al lui înțelege) + suf. -ător. Vezi definitia »
STRĂVĂZĂTÓR, -OÁRE, străvăzători, -oare, adj. (Rar) Străveziu. – Din stră- + văzător. Vezi definitia »