PRIMÁR, -Ă adj. De la început, originar; (p. ext.) prim, principal, de primul grad. ♦ (Geol.) Eră primară (și s.n.) = paleozoic; terenuri primare = terenuri formate în era primară. ♦ primordial, de bază. ♦ Simplist. [< fr. primaire, cf. lat. primarius, it. primario]. Vezi definitia »

AHMADNAGAR (AHMEDNAGAR), oraș în V Indiei (Mahãrãshtra), pe rîul Sina, la E de Bombay; 181,2 mii loc. (1981, cu suburbiile). Nod feroviar. Ind. text. (bumbac) și piel. Colegii. Fortul Ahmad Nizam Shah. Palatul Mogulilor. Vezi definitia »

crețar, crețari s. m. (vulg.) homosexual. Vezi definitia »

scruntár, scruntáre și scruntáruri, s.n. (reg.) 1. loc nisipos sau pietros; scruntărie. 2. loc ridicat, dâmb. 3. râpă cu pietre, făcută de șuvoiul apelor. 4. (în sintagma) scruntar de pădure = pădurice; pâlc de pădure. 5. (adj.) curat. Vezi definitia »

FUMOÁR, fumoare, s. n. Încăpere, mai ales lângă sălile de spectacol, în care se poate fuma. [Var.: fumuár s. n.] – Din fr. fumoir. Vezi definitia »