INACTIVÍSM s. n. accentuare a atitudinii inactive; mod de viață care evită contactul cu lumea din afară. (< germ. Inaktivismus) Vezi definitia »

LUDDÍSM s. n. Mișcare spontană de protest a muncitorilor englezi din a doua jumătate a sec. XVIII și din prima jumătate a sec. XIX, care s-a manifestat prin distrugerea mașinilor. – Din fr. luddisme. Vezi definitia »

TAȘÍSM s.n. Direcție în pictura abstractă de după cel de-al doilea război mondial, originală în practica diviziunii culorii în tonuri pure, specifică neoimpresionismului, ca și în unele tendințe ale picturilor extrem-orientale, în care hazardul intervine ca un element creator al structurării imaginii, acordându-se un rol primordial „automatismului psihic”. [< fr. tachisme, cf. tache – pată]. Vezi definitia »

ALEXANDRINÍSM s. n. 1. ansamblu de manifestări ale civilizației elenistice din Alexandria. 2. sistem filozofic al școlii alexandrine. 3. stil ornat, subtil și uneori obscur, propriu poeților greci din epoca alexandrină. 4. caracter rafinat, erudit, subtil și decadent al unei arte, al unei filozofii. (< fr. alexandrinisme) Vezi definitia »

COMPARATÍSM s. n. 1. metodă de cercetare în literatură, muzică etc. bazată pe identificarea și compararea motivelor comune din culturile diferitelor țări. 2. cercetare lingvistică bazată pe metoda comparativ-istorică; comparativism. (< fr. comparatisme) Vezi definitia »