SAXAÚL s. m. gen de arbori sau arbuști din Asia Centrală, din familia chenopodiaceelor, cu frunze foarte puțin dezvoltate, care fixează solurile nisipoase. (< fr. saxaoul) Vezi definitia »

HIBERNÁCUL s.n. (Bot.) Mugure metamorfozat și caduc, care constituie organul de rezistență (de iernare) al unor plante acvatice. [< germ. Hibernakel]. Vezi definitia »

STAN-PĂȚÍTUL s. m. Persoană care a pățit multe în viață și care a tras învățăminte din cele ce a trăit. – Stan (n. pr.) + pățit. Vezi definitia »

ÎNDESTÚL, -Ă, îndestuli, -le, adj. (Înv.) Destul. ♦ (Adverbial) Cât trebuie, cât se cuvine; de ajuns. – În + destul. Vezi definitia »

locul unde iti bagi pula Vezi definitia »