MANȘÓN s. n. 1. accesoriu de îmbrăcăminte, din blană sau din stofă, cu două deschizături laterale în care se țin mâinile pentru a le apăra de frig. 2. piesă cu filet interior cu care se îmbină două țevi; partea lărgită de la capătul unui tub, la îmbinarea acestuia cu alt tub; mufă (1). 3. bucată de cauciuc introdusă sub anvelopa unei roți pentru a apăra camera în dreptul unei rosături sau al unei găuri a anvelopei. 4. înveliș de protecție în care se îmbracă mânerul unor obiecte. 5. membrană protectoare a seminței, a tulpinii etc. (< fr. manchon) Vezi definitia »

MUTÓN² s. m. cel mai mic segment de material generic care poate suferi o mutație (3). (< mut/ație/ + -on) Vezi definitia »

FRONTÓN s.n. Element arhitectonic format dintr-o cornișă de formă curbă sau triunghiulară, situat deasupra intrării unui edificiu. [Pl. -oane. / < fr. fronton]. Vezi definitia »

SAUVIGNON [SO-VI-NIÓN] s. n. soi de viță de vie din Franța, cu ciorchinii mici, cilindrici, îndesați și boabe verzui, ușor transparente. ◊ vin din acest soi de viță. (< fr. sauvignon) Vezi definitia »

MAGNETRÓN s. n. tub electronic în care intensitatea curentului de electroni este comandată de un câmp magnetic exterior. (< fr. magnétron) Vezi definitia »