FURĂTÓR, -OÁRE, furători, -oare, adj. (Rar) Care fură. ♦ (Substantivat) Hoț. – Fura + suf. -ător. Vezi definitia »

păscătór, păscătóri, s.m. (reg.; la unele jocuri cu mingea) jucător pus la prinderea mingii, la păscare. Vezi definitia »

MIRADÓR s. n. 1. încăpere deschisă pe terasă, cu funcție de belvedere în arhitectura spaniolă. 2. post de observație ridicat deasupra solului. (< fr., sp. mirador) Vezi definitia »

ÎNTREPRINZĂTÓR, -OÁRE, întreprinzători, -oare, adj. Care are spirit de acțiune; care are inițiativă. – Întreprinde + suf. -ător. Vezi definitia »

TELEMANIPULATÓR s. n. mecanism care permite manipularea la distanță, din spatele unui ecran de protecție, a unor substanțe radioactive. (< fr. télémanipulateur) Vezi definitia »