iz (ízuri), s. n. – Miros și gust particular. Mag. iz (Cihac, II, 509; Tiktin; DAR), sau mai probabil tc. iz „urmă” (Bogrea, Dacor., IV, 826). – Der. izi, vb. (a mirosi). Vezi definitia »

ACCÍZ, accize, s. n. (Înv.) Impozit care se percepea asupra unor obiecte de consum, la intrarea lor într-o localitate. – Fr. accise. Vezi definitia »

PARBRÍZ s. n. placă din material transparent în partea din față a unui vehicul, care protejează de vânt, de praf etc. (< fr. pare-brise) Vezi definitia »

PREAVÍZ s. n. înștiințare prealabilă făcută unui angajat prin care i se anunță desfacerea contractului de muncă la expirarea unui termen anumit. (< fr. préavis) Vezi definitia »

MIZ- elem. mis(o)-. Vezi definitia »