selamét s.n. (înv.) 1. salvare; noroc; (în expr.) a ieși la selamet = a rezolva în mod favorabil o problemă; a scăpa dintr-o primejdie; a ieși la liman. 2. (reg.) ruină; (în expr.) a ajunge la selamet = a se ruina. 3. (reg.; în expr.) a scoate la selamet (pe cineva) = a scoate în lume (pe cineva). Vezi definitia »

MÚGET, mugete, s. n. I. Strigăt prelung, caracteristic, scos de unele animale cornute; răget. II. P. anal. 1. Strigăt puternic, sfâșietor al omului; urlet, răcnet. 2. Șuierat puternic produs de unele mașini, sirene etc. 3. Zgomot puternic produs de vânt, de furtună, de ape etc.; vuiet, vâjâit. – Mugi + suf. -et. Vezi definitia »

bazinét (după fr. bassinet) s.n. 1. Spațiu larg al căilor urinare, rezultat din confluența calicelor și care se continuă inferior cu ureterul; pelvis renal. 2. B. depresionar = depresiune cu mici dimensiuni axată pe cursul superior al unui rîu, de obicei în punctul de convergență a unor pîraie sau la ieșirea Vezi definitia »

VILAIÉT, vilaiete, s. n. Diviziune administrativ-teritorială din Imperiul Otoman, condusă de un valiu. [Pr.: -la-iet] – Din fr. vilayet. Vezi definitia »

CUARTOLÉT s. n. elem. cvartolet. Vezi definitia »