COROTÍ, corotesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se descotorosi. – Din ucr. korotyty. Vezi definitia »

TÚTTI I. adv. (muz.) cântat de întregul ansamblu. II. s.n. ansamblu de instrumente ale unei orchestre. ◊ (în piesele de concert) muzică executată de orchestră în timpul pauzei solistului. (< it., fr. tutti) Vezi definitia »

prichiștí, prichiștésc, vb. IV (reg.) a măsura cu exactitate. Vezi definitia »

CONVERTÍ vb. I. 1. refl. A-și schimba sau a face pe cineva să-și schimbe convingerile, părerile (în special religioase). 2. tr. A schimba un lucru în altul, a preface, a transforma. ♦ A schimba natura, forma unei valori, a transforma o valoare în altă valoare. [< fr. convertir, cf. lat. convertere – a întoarce]. Vezi definitia »

iúști interj. – Imită zgomotul făcut de plesnitul biciului. Creație expresivă, cf. bíști, țuști. – Der. iușcă, s. f. (pleasnă de bici; lovitură de bici; femeie neastîmpărată; poșircă), al cărui ultim sens ar proveni, după Bogrea, Dacor., IV, 825 și DAR, din rut. juška „supă”; iuști (var. iușni), vb. (a lovi cu biciul); iușniță, s. f. (bici). Cf. Iordan, BL, IX, 65. Vezi definitia »