Definita cuvantului reflex
REFLÉX, -Ă, reflecși, -xe, adj., s. n. I. Adj. (Fiziol.; despre acte sau mișcări ale organismului) Produs în mod spontan, independent de voință. ◊ Act reflex (și substantivat, n.) = reacție bruscă și automată a organismului animal sau uman la o modificare a mediului; răspuns secretor sau motor al organismului la acțiunea unei astfel de modificări. Reflex condiționat = reflex dobândit în cursul vieții, în urma asocierii repetate a unui excitant oarecare cu un excitant care provoacă un reflex înnăscut. Reflex necondiționat = reflex înnăscut. ♦ P. gener. Care reprezintă o reacție imediată, spontană. II. S. n. 1. Rază reflectată; sclipire, strălucire, lucire. 2. Fig. Oglindire, reflectare a unei stări de lucruri sau a unei stări sufletești. – Din fr. réflexe, lat. reflexus, germ. Reflex.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu reflex
ANTÁPEX s.n. (Astr.) Punct pe cer diametral opus apexului. [< germ. Antapex]. Vezi definitia »
EX2(O)- pref. „în afară, exterior”. (< fr. ex/o/-, cf. gr. exo) Vezi definitia »
vórtex s. n. 1. Structură anatomică (mușchi, peri) dispusă în vârtej. 2. Vârtej cu antrenare de aer, care apare la aspirația apei dintr-un bazin. (‹ fr., lat. vortex). Vezi definitia »
SCÓLEX, scolexuri, s. n. Extremitatea anterioară a teniei, pe care se află organele de fixare. – Din fr. scolex. Vezi definitia »
REFLEX2(O)- elem. „act reflex”. (< fr. réflex/o/-, cf. lat. reflexus) Vezi definitia »