URMÚȚĂ, urmuțe, s. f. (Pop.) Urmuliță. – Urmă + suf. -uță. Vezi definitia »

APICOLÍZĂ s. f. 1. operație de turtire a vârfului unui plămân. 2. leziune a vârfului rădăcinii dentare. (< fr. apicolyse) Vezi definitia »

ÚRNĂ, urne, s. f. 1. Vas de pământ sau de bronz, de capacități și de forme diferite, în care se păstrau în antichitate unele lichide. 2. Vas în care se păstrează cenușa morților incinerați; cenușar (I 3). 3. Cutie prevăzută cu o deschizătură îngustă, pe unde se introduc buletine de vot, numerele unei loterii etc. – Din fr. urne, lat. urna. Vezi definitia »

ALBĂSTRÍȚĂ, albăstrițe, s. f. (Bot.) Albăstrea. – Din albastră + suf. -iță. Vezi definitia »

SPIROCHETÓZĂ, spirochetoze, s. f. Boală infecțioasă provocată de spirocheți. – Din fr. spirochétose. Vezi definitia »